RISC de tulburări şi instabilitate politică după alegerile din Moldova | analiză

Scrutinul parlamentar de duminică din Republica Moldova ar putea conduce la alegerea unui Legislativ fragmentat, întârzierea formării unui Guvern din cauza contestării rezultatelor şi la posibile tulburări sociale din cauza unor rivalităţi personale puternice, avertizează site-ul IHS Jane’s 360.

Potrivit companiei de consultanţă, miza scrutinului este mare, ambele tabere prezentându-l ca pe o alegere între Uniunea Europeană (UE) şi Rusia, în contextul conflictului armat din Ucraina vecină. Un guvern prorus va “îngheţa” treptat integrarea europeană şi va reorienta ţara către Rusia, iar un guvern proeuropean va fi fragil şi va risca să se prăbuşească, apreciază Jane’s.

În această fişă în care prezintă eventuale riscuri din perioada postelectorală, compania preconizează o perioadă de instabilitate politică şi socială, ţinând cont de disensiunile dintre cele două tabere. Sondajele preelectorale indică o cursă strânsă şi posibilitatea ca Guvernul proeuropean să fie îndepărtat de la putere, după semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere cu UE şi embargoul impus de Rusia, ca răspuns, unor produse moldoveneşti şi unor restricţii introduse împotriva muncitorilor imigranţi moldoveni.

Cele 101 de mandate de parlamentari vor fi acordate în baza unui sistem proporţional cu un prag de 6%, urmând să fie împărţite între şase partide, în carul în care Partidul Politic Patria (PPP) se va întoarce în cursă.

În cadrul fiecărui bloc există “nuanţe şi rivalităţi substanţiale” care favorizează PCRM, potrivit Jane’s. PSRM este cea mai deschisă formaţiune prorusă şi antieuropeană, iar liderul partidului Igor Dodon a fost susţinut în mod deschis de Rusia, întâlnindu-se cu preşedintele rus Vladimir Putin pe 4 noiembrie. Popularitatea PPP) provine din popularitatea liderului său Renato Usatîi, care a atacat Guvernul şi a promis eradicarea corupţiei, fără să-şi asume o poziţie în polemica UE-Uniunea Vamală (UV) eurasiatică pentru a atrage alegători de “centru”.

În blocul proeuropean, PLM se distinge ca cel mai prooccidental, susţinând aderarea la NATO a ţării. PDM are o orientare de centru şi este cel mai susceptibil să intre într-o alianţă cu PCRM sau alte formaţiuni din blocul advers, prezentându-se totodată ca un “campion” al integrării europene. Toate cele trei formaţiuni au guvernat anterior, dar Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) s-a destrămat în martie 2013 după scandaluri de corupţie în centrul cărora s-au aflat lideri PLDM.

Rivalităţile dintre PLDM şi PDM au fost estompate prin crearea Guvernului în mai 2013 cu ajutorul facţiunii Partidul Liberal (PL) desprinse din PLM, însă rivalităţile dintre PLDM şi PL par să nu se fi redus.

Conflictul din Ucraina vecină – provocat de integrarea în UE sau Rusia – a radicalizat ambele tabere, atât proeuropeană, cât şi prorusă din Republica Moldova, subliniază Jane’s, care consideră regiunea separatistă Găgăuzia (sud) un “potenţial punct fierbinte de tulburări”, după referendumul ilegal din februarie 2014 favorabil UV (98,5%). Chişinăul a lansat în iunie o anchetă penală împotriva başcanului Mihail Formuzal, pentru o presupusă subminare a sistemului constituţional moldovean, dar nu este clar dacă va fi inculpat sau nu, iar Formuzal nu a comentat acuzaţiile.

“O susţinere sub acoperire rusească este foarte probabilă, dar imposibil de verificat”, notează compania, adăugând că Moscova deţine şi alte “pârgii”, “inclusiv susţinerea materială şi politică a Transnistriei şi monopolului asupra livrărilor de gaze naturale”. Comisia Comună de Control, care supervizează situaţia în regiunea separatistă, nu s-a mai întrunit de mai multe luni, din cauza unor acuzaţii ale Tiraspolului că Chişinăul şi Kievul au impus o “blocadă” asupra regiunii.

La capitolul “previziuni”, Jane’s scrie că rezultatul alegerilor va conduce la un Parlament fragmentat, iar performanţa unor partide mici ca PSRM va determina emergenţa unei majorităţi pro-UE sau pro-UV. În ambele scenarii, formarea unei coaliţii după alegeri este susceptibilă să fie un proces de durată complicat de mizele geopolitice mari şi animozităţile personale adânci între persoanele implicate. Rezultatul va fi aproape sigur contestat de tabăra care va pierde, consideră compania.

“La fel ca în cazul Antifa, există riscul unor provocări din partea unor grupări armate care ar putea să preia controlul asupra unor clădiri guvernamentale, inclusiv de către eventuale persoane antrenate şi infiltrate din Transnistria”, avertizează Jane’s, apreciind că forţele moldovene de securitate nu sunt pregătite să facă faţă unor asemenea incidente, existând riscul unui răspuns ineficient care poate conduce la escaladare.

În cazul unei majorităţi proeuropene după vot, oficiali UE ar putea să medieze ca PLDM, PDM şi PL să formeze un guvern, preconizează compania de consultanţă, apreciind că o asemenea coaliţie va fi slabă şi este foarte posibil să piardă susţinerea din cauza instabilităţii şi inabilităţii de a implementa reforme în special în sistemul judiciar, dacă populaţia nu va începe să resimtă beneficii de pe urma accesului pe piaţa UE. O asemenea coaliţie probabil nu va obţine cele 61 de mandate necesare în Parlament să aleagă un nou preşedinte în 2016, când expiră mandatul lui Nicolae Timofti, iar cealaltă tabără va exercita presiuni prin proteste şi moţiuni de cenzură.

Dacă tabăra UV va obţine majoritatea, Moscova va încerca să medieze formarea unei coaliţii PCRM-PSRM, împreună cu PPP, în cazul în care va reveni în cursa electorală, preconizează Jane’s, adăugând că un asemenea guvern nu este susceptibil să iniţieze o ruptură cu UE, de teama provocării unor tulburări, ci va căuta să negocieze perioade de tranziţie lungi pentru implementarea reformelor prevăzute în Acordul de Asociere. Însă ar putea organiza un referendum naţional privind o apropiere de UV şi de Rusia, cu scopul de a obţine anularea sancţiunilor comerciale şi de pe piaţa muncii. “Integrarea europeană probabil că va fi îngheţată treptat, iar cooperarea cu Rusia va avansa”, preconizează compania de consultanţă.

Mediafax

Foto: blogspot.com

One Response to RISC de tulburări şi instabilitate politică după alegerile din Moldova | analiză

  1. Ion Curiosu says:

    “…şi embargoul impus de Rusia, ca răspuns, unor produse moldoveneşti şi unor restricţii introduse împotriva muncitorilor imigranţi moldoveni…” – aţi înţeles ceva??? Nici eu…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *