Cine va negocia în viitorul Parlament proiectul pro-european de țară

justice.gov.md

Anul Centenarului Marii Uniri a ajuns la sfârșit, nici un partid unionist nu participă în cursa electorală viitoare.

Chiar dacă cercetările sociologice arată că în Moldova dintre Prut și Nistru simpatiile unioniste sunt ridicate, Partidul Liberal, Partidul Unității Naționale și Partidul Liberal Democrat din Moldova au decis să nu participe la alegerile parlamentare de anul viitor și au îndemnat susținătorii lor să voteze blocul electoral condus de Maia Sandu și Andrei Năstase. Motivația liderilor acestor formațiuni politice a fost că nu își doresc fragmentarea electoratului pro-european care ar vota pentru blocul electoral ACUM.

Cel puțin teoretic, binomul politic Maia Sandu/Andrei Năstase a reușit să consolideze mai multe formațiuni politice împotriva Partidului Democrat din Moldova. Cel puțin două evenimente ale anului 2018 au făcut posibil acest lucru: introducerea votului mixt și invalidarea rezultatului alegerilor locale din municipiul Chișinău.

Invalidarea rezultatului alegerilor din Chișinău l-a victimizat pe Andrei Năstase dar a contribuit și la suspendarea macrofinanciară destinată Republicii Moldova din partea Uniunii Europene. Artizanii scenariului de invalidare al alegerilor și-ar fi dorit ca politicul moldovean (citește Partidul Democrat din Moldova) să intervină în deciziile instanțelor de judecată ori să prezinte un discurs contondent la adresa oficialilor europene: nu a fost să fie!

Rezoluția politicienilor europeni a fost promovată de reprezentanții Partidului Popular European, familie politică din care fac parte și formațiunile conduse de Maia Sandu și Andrei Năstase, ea a avut scopul de a pedepsi Partidul Democrat din Moldova. Voi aminti că, la Bruxelles, majoritatea în Parlamentul European este deținută de popularii europeni.

Constat, la final de an, că toate acțiunile efectuate de binomul Maia Sandu/Andrei Năstase în 2018 au avut ca scop menținerea numărului constant de susținători ai celor două partide dar și introducerea în mentalul societal moldovean a tezei potrivit căreia, după alegerile parlamentare, Partidul Democrat din Moldova ar face alianță cu Partidul Socialiștilor. Discursul a mai multor comentatori politici aflați în siajul opoziției extra-parlamentare a avut această concluzie. Nu cred într-un binom politic Plahotniuc/Dodon.

S-a încercat și compromiterea internațională a oficialilor moldoveni. Această discreditare ar fi trebuit să aibă loc înaintea datei când ONU a adoptat decizia de retragere a trupelor Federației Ruse dislocate în regiunea transnistreană și înaintea primirii premierului Filip la Departamentul de Stat. Dar, decizia adoptată la ONU a fost favorabilă Republicii Moldova iar premierul Pavel Filip a fost primit la Departamentul de Stat – oficialii americani și-au manifestat opțiunile pentru aprofundarea a dialogului strategic moldo-american.

Continui să cred alegației potrivit căreia, votul în circumscripții uninominale poate înclina balanța electorală în favoarea partidelor pro-europene și ajuta la formarea unei majorități pro-europene. Prezența unei formațiuni pro-unioniste în cursa electorală ar veni în sprijinul alcătuirii unei asemenea majorități.

Cu siguranță, în viitorul Parlament al Republicii Moldova vor exista trei mari fracțiuni parlamentare: a socialiștilor, a democraților și al dreptei conduse de Maia Sandu și Andrei Năstase. Vor exista și deputați independenți.  Nici unul dintre aceste grupuri politice nu va avea posibilitatea să alcătuiască majoritatea parlamentară necesară guvernării. Viitoarea majoritate parlamentară va fi rezultatul tratativelor pentru obținerea unui proiect de țară pro-european.

Președintele Dodon a declarat că în cazul în care socialiștii moldoveni, în urma alegerilor parlamentare, nu vor obține mai mult de 51 de deputați, numărul necesar pentru o majoritate parlamentară de guvernământ, nu vor participa la formarea unei alianțe post electorale „pentru că nu ar avea cu cine”. De aici.

Introducerea în Constituția Republicii Moldova a obiectivului integrării europene a statului moldovean ar fi trebuit să fie programul de țară al Republicii Moldova și ideea care ar fi unit viitoarele partide parlamentare la masa tratativelor. Cei 13 deputați, liberali și liberal-democrați, care nu au susținut acest demers nu au trecut examenul maturității lor politice. Cei 13 au condiționat votul lor de  introducerea sintagmei “limba română” în legea supremă a Moldovei dintre Prut și Nistru – o condiționare segraționistă cu caracter electoral.

Segregarea electorală pe care o practică blocul ACUM impune un discurs care nu admite o coaliție post-electorală cu Partidul Democrat. Probabil, în viitorul Parlament moldovean, deputații blocului electoral ACUM ar prefera să se afle în opoziție – un loc care îți oferă suficient capital politic fără a depune efort.

Dacă vor să construiască un proiect de țară, viitoarele partide parlamentare trebuie să negocieze obiectivul de integrare europeană. Neparticiparea cuplului politic Maia Sandu/Andrei Năstase la aceste negocieri ar trezi suspiciuni. Este clar că cei doi politicieni moldoveni vor trebui să fie prezenți la masa tratativelor viitoare. Desigur, alături de cei doi, un cuvânt important de spus la formarea viitoarei coaliții de guvernământ îl va avea Partidul Democrat din Moldova. Dacă aceste tratative vor eșua, Maia Sandu și Andrei Năstase vor fi responsabili pentru alegerile parlamentare din anul 2019.

Victor Nichituș

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*