experți | Scenarii de după alegeri

sputnik.md

Politicienii vor fi în stare să realizeze în mare parte doar acele scenarii, pe care le vor permite rezultatele oferite de voturile alegătorilor. Iar acestea, la rândul lor, depind în mare măsură de pregătirea politică a alegătorilor, care mai este numită „cultura politică”.

În spațiul public au fost formulate câteva posibile scenarii de evoluare a lucrurilor după alegerile din 24 februarie, inclusiv o guvernare de coaliție sau guvernare monopartinică, sau alegeri anticipate, dacă nu vor putea fi realizate unul din primele două scenarii. Subiectele au fost discutate la dezbaterile publice cu tema: „„Alegeri 2019: Scenarii post-electorale în viziunea experților în politologie, sisteme electorale și sociologie”, ediția a 108-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expert în sisteme electoare, expertul permanent al proiectului, a declarat că sistemul electoral a fost modificat în unul mixt și acesta va fi aplicat pentru prima oară în al nouălea exercițiu electoral parlamentar de la declararea Independenței, fiind ceva nou pentru alegători, pentru clasa politică. Potrivit lui, se cunoaște foarte bine care a fost motivația pentru introducerea noului sistem electoral, motivație exprimată expres – nevoia unei noi clase politice. „Deci, acum trebuie să așteptăm, după aceste alegeri, că vom avea o clasă politică nouă sau vom vedea în ce măsură autorii acestui sistem electoral au avut dreptate atunci când au recurs la schimbarea sistemului electoral. Toată lumea înțelege că sistemul electoral mixt este un compromis între sistemul proporțional și sistemul electoral majoritar”, a notat Igor Boțan.

Potrivit lui, sistemul majoritar s-a încetățenit în mod natural în spațiul anglo-saxon, inclusiv în Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, dar este important de înțeles că în aceste țări sistemul electoral a prefigurat și sistemul de partide. „Acolo, există această relație dintre sistemul electoral și sistemul partinic, sistemul bipartid de fapt. În aceste state sunt zeci de partide politice, însă sistemul electoral a făcut în așa fel ca două partide politice să fie cele care se alternează la putere. Și dacă în Republica Moldova s-a dorit o astfel de transformare, nu se știe dacă se va solda cu succes, însă odată cu publicarea rezultatelor alegerilor va fi clar în ce măsură s-a reînnoit clasa politică”, a spus Igor Boțan.

Expertul a menționat că după alegeri va fi clar și în ce măsură acest sistem electoral a influențat sistemul de partide și aceasta este foarte important. „Și mai este un lucru foarte important și anume că acest sistem electoral mixt încearcă să schimbe accentul de pe probleme de viziune asupra dezvoltării societății, care se potrivește mai mult pentru sistemul proporțional unde partidele elaborează, în baza doctrinelor, a ideologiilor, elaborează viziuni pentru țară și întocmesc liste de partid. Or, sistemul mixt și cel majoritar aduc politica la firul ierbii și viziunile trebuie să treacă pe planul doi, iar pe primul se situează nevoile cetățenilor din circumscripții. Însă nu este clar, dacă am trecut de faza când e nevoie de lucrat la viziuni, chiar dacă unii spun că se poate trece la soluționarea problemelor. În linii s-ar părea că există temei pentru acceptarea schimbări sistemului electoral. Pe de altă parte, noi vedem tot mai mult că oamenii nu prea înțeleg cum funcționează acest sistem. Și dacă la acest sistem schimbat adăugăm intenția de introducere a mandatului imperativ, în general, lucrurile devin foarte vagi”, afirmă Igor Boțan.

Doru Petruți, director general al companiei de cercetare sociologică imas, susține că datele din studiile sociologice pot fi foarte bine înțelese, dacă este urmărită agenda politicienilor și agenda partidelor, mai ales în ultima perioadă. „Dar dacă e să derulăm un pic timpul înapoi , să ne aducem aminte că 2015 a fost un an cu crize foarte puternice, care practic au dus la prăbușirea tuturor indicatorilor în măsurările sociologice, astfel că în momentul în care această guvernare a fost învestită, în ianuarie 2016, aveam recorduri absolut îngrijorătoare. Erau peste 90% din respondenți care spuneau că lucrurile se îndreaptă într-o direcție greșită”, declarat directorul imas.

Referindu-se la evoluția partidului de guvernământ, el a menționat că acesta a setat mai multe lucruri, aducând și teme noi. „Și părea destul de riscant, să forțezi o agendă socială, chiar și în contextul alegerilor locale noi din Chișinău. Comparând cu evoluțiile din ultimii trei ani, începând cu anul 2015-2016, când ratingurile acestui partid și al liderului formațiunii erau foarte scăzute, lucrurile s-au schimbat. Și democrații au fost practic singurii care au încercat să răspundă la top cinci probleme, pe care populația le enunță, venind și cu măsuri, mai ales în ultimele luni ale anului 2018”.

În opinia sa, ca și la alegerile locale, nici acum nu există o luptă de natură geopolitică și cumva democrații au reușit să introducă și să promoveze temele sociale. Potrivit lui Doru Petruți, elementul de noutate, care este văzut în structurile de votanți care au început să oscileze destul de mult în ultimele două-trei luni, vizează electoratul de stânga: „Există patru formațiuni politice care luptă pentru mai bine de 2/3 din electorat – PSRM, PDM, Partidul Șor și PCRM”. Doru Petruți nu exclude că PP Șor, care a înregistrat o ascensiune constantă pe parcursul anului 2018, ar putea accede în Parlament.

Un alt element nou, spune directorul imas, ține de un fenomen curios și anume că numărul indecișilor crește odată cu apropierea de ziua alegerilor, or anterior acest lucru era invers. „Sondajele arată un procent foarte ridicat – de peste 35%, al celor care cel puțin declară că își amână decizia pe ultima săptămână sau chiar ultima zi. Ultima săptămână cred că încă poate aduce procente noi”.

Referindu-se la agenda Blocului electoral ACUM, Doru Petruți a declarat că în acești trei au fost văzute anumite oscilații – urcări și coborâri – în funcție de cât de activ a fost pe agenda publică, „iar în campanie optează pe un mesaj negativ”.

Potrivit lui, PSRM nu mai înregistrează o creștere, așa cum se întâmpla anterior, trendul acesta fiind preluat de PDM.

Ion Jigău, director al companiei de cercetare sociologică C.B.S.-RESEARCH, a menționat că, în linii mari, sondajele publicate conturează cam același tablou, deși între sondaje există diferențe, care sunt urmare metodologiei diferențiate. Oricum, ordinea este aproximativ aceeași în toate sondajele și peste tot este un număr mare de indeciși. Potrivit lui, există un fenomen numit „spirala tăcerii”, care este cea mai mare la socialiști, urmați de PDM și Partidul Șor, care „probabil va trece baremul de 6%”. „De asta cred că atât democrații, cât și socialiștii, și Partidul Șor ar putea să ia mai mult decât prezic sondajele. E greu de spus, din cauza că noi nu știm cu siguranță care va fi prezența vot, pe motiv că prezența se prezice cel mai greu. Este social corect să participi la votare și, de regulă, oamenii spun că o să participe la votare și cu siguranță vor ieși la vot, dar în realitate nu întotdeauna iese”, a notat Ion Jigău.

Potrivit lui, trendurile sunt oscilatorii – socialiștii, într-un fel, în timpul campaniei, au scăzut ușor, iar Partidul Democrat și Blocul ACUM variază, fiind cam la același nivel. „Per total, eu înclin să cred că, cel puțin cu electoratul de acasă, PDM va întrece ACUM pe lista națională. Este greu de prognozat și de spus ce se va întâmpla pe circumscripțiile uninominale din cauza că se cere un efort mai mare din punct de vedere sociologic și este greu de spus ce se va întâmpla acolo. Dar, spre exemplu, în Barometrul Opiniei Publice noi am formulat o întrebare vizavi de circumscripțiile uninominale și electoratul înclină pe primul loc să voteze candidații socialiștilor, după care vin independenții, urmați de PDM”, opinează directorul C.B.S.-RESEARCH.

„Problema este că, existând un singur tur, deși înclinația spre independenți este destul de mare în sondaje, s-ar putea ca nici un independent să nu treacă în Parlament. Cel puțin aceasta este impresia mea. Capacitățile de mobilizare a partidelor sunt mult mai mari în comparație cu un candidat independent, indiferent de circumscripție și aceasta mă face să cred că nici un candidat independent nu va reuși să câștige o circumscripție uninominală. Însă, rămâne de văzut ce va urma”. Ion Jigău a mai spus că după, cum au arătat alegerile locale noi din Chișinău, ultima săptămână de campanie electorală este decisivă și cel mai probabil oamenii se vor mobiliza chiar în ultima zi.

Anatol Țăranu, analist politic, este de părere că alegatorii nu se gândesc la eventuale alegeri anticipate și la cum acestea ar putea fi evitate, întrucât reprezintă o problemă prea complicată pentru alegători. ”Alegătorii meditează supra unor probleme mai simple, cum ar fi pentru cine concret să voteze la următoarele alegeri. E o provocare să faci previziuni precise cu privire la configurația viitoarei guvernări cu trei zile înainte de alegeri”. Analistul susține că un lucru care poate fi spus cu siguranță și care e confirmat de toate sondajele este că există trei favoriți incontestabili – PSRM, PDM și Blocul ACUM. „Ei vor fi în Parlament. Enigma este dacă la ei se va adăuga al patrulea concurent. Cel mai probabil el va veni din zona Partidului Șor”, consideră Anatol Țăranu.

În opinia sa, o senzație a acestei campanii este faptul că Partidul Comuniștilor practic nu are șanse. „Astfel, favoriții de ieri ai scenei politice moldovenești, aproape că nu au șanse să intre în Parlament”. Cât ține de ponderea favoriților în legislativ, analistul crede că socialiștii, care își construiesc mesajul electoral pe factorul geopolitic, vor fi pe locul întâi și e puțin probabil că în acest sens va exista vreo surpriză. Potrivit lui, faptul că PSRM este favorit prin acest mesaj îi dezavuează pe acei comentatori care s-au grăbit să anunțe „moartea” prematură a factorului geopolitic în politica moldovenească, fapt care nu este așa. Anatol Țăranu menționează că PDM a avut interesul să diminueze mesajul geopolitic, „fiindcă el nu se regăsea în acest mesaj cu rezultate bune. Și aceasta în condițiile în care în ultimii zece ani la guvernarea țării sunt forțe care anunță foarte precis o orientare geopolitică, iar succesele pe această dimensiune nu sunt tocmai surprinzătoare ca să-i facă pe electori să-i voteze. Și PDM a făcut foarte mult ca senzația că factorul geopolitic nu are valoare să fie încetățenită, dar aceasta nu înseamnă că geopolitica nu are un rol important”.

Analistul consideră că „momeala” legată de lipsa de importanță a componentei geopolitice a fost „mușcată” și de Blocul ACUM și, în opinia sa, o bună parte din pierderile electorale pe care acesta le va înregistra vor reieși din faptul că nu a fost capabil să valorifice factorul geopolitic. „Dar, când se spune că socialiștii vor fi cei mai bine cotați pe scena politică moldovenească, aceasta nu înseamnă că ei au șansele cele mai bune pentru a determina viitoarea configurație politică. Dacă PSRM va participa la o combinație de guvernare, va avea un rol secund, chiar dacă în plan numeric va înregistra un număr mai mare de mandate în comparație cu partenerii săi. Și cel mai probabil acest lucru va fi făcut cu PDM”. De asemenea, analistul înclină să creadă că socialiștii ar putea să guverneze cu o parte din Blocul ACUM și o asemenea combinație este posibilă pentru o perioadă scurtă de timp, „care ar trebui să fie folosită pentru dezarmarea totalmente a Partidului Democrat și pentru a-l scote din joc, mai ales pe liderul democrat. Doar această idee ar putea să-i determine pe unii reprezentați ACUM să meargă la o combinație care la prima vede pare sinucigașă pentru ei, din punct de vedere politic. Probabilitatea unei asemenea combinații nu este mare, dar ea nu poate fi exclusă”, a mai spus Anatol Țăranu.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*